Articole

Agitația sfârșitului de an – transferul contribuțiilor fiscale în sarcina angajatului

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

 

poza   Potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, din 2018, contribuțiile angajatorului vor scadea la 2,25%, iar contribuțiile plătite de către salariat vor urca la 35%, cu un impozit pe salariu de 10%. În prezent, din totalul salariului brut contribuțiile angajatorului reprezintă 22,75%, iar ale angajatului - 16,5%, cu un impozit pe salariu de 16%.  

 Se introduce  „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cota de 2,25% din veniturile din salarii - datorată de  angajatori. Contribuția asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurarilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.

 

Munca de noapte

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

 

  sursa : internetActivitatea într-o firmă se poate desfășura și pe durata a 24 de ore, în funcție de specificul fiecăreia. Astfel că avem activități care se desfășoară pe parcursul zilei și activități care se desfășoară, integral sau partial, pe parcursul nopții.

Fiind o activitate un pic diferită de cea normală de pe timpul zilei, activitatea de noapte a impus o reglementare specifică în Codul Muncii, pe care o găsim abordată în articolele 125 – 128 din Codul Muncii, unde avem drepturi ale salariaţilor ce prestează muncă de noapte şi obligaţii ale angajatorilor care utilizează salariaţi care desfăşoară activităţi pe timp de noapte.

Aceeași abordare o găsim și în Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru.


Potrivit Codului Muncii, munca prestată între orele 22:00-06:00 este considerată muncă de noapte.

Un alt articol legat de OUG 53/2017

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

 

Pentru că a trecut agitația de după apariției OUG 53/2017 privind modificarea și completarea Codului Muncii, și se apropie data de 7 septembrie – data la care actul normativ intră complet în vigoare - m-am gandit că nu ar fi rău să vă aduc aminte câteva din prevederile ei .... o analiză la rece ... de fapt nu chiar la rece, pentru că te apucă căldurile când vezi ce scrie pe acolo .

Pentru început ordonanța definește ce înseamnă munca nedeclarată, fosta muncă fără forme legale, cunoscută sub numele de ”muncă la negru”, acesta fiind un lucru bun ... așa știi ce nu ai voie să faci.

Astfel, munca nedeclarată reprezintă:

  1. primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii;
  2. primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii;
  3. primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
  4. primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial."

Vă rog să aveți în vedere și prevederile HG 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor legate de transmiterea registrului în baza de date națională, și anume termenele de transmitere a registrului.

 

Munca dependentă versus munca independentă - 3

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă

 

3. Munca independentă. Reconsiderarea

 

Legislația muncii anterioară anului 2003, Legea 83/1995 privind măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, prevedea la art. 2 faptul ca, în anumite situații, muncă putea fi prestată și în baza unor convenții civile de prestări servicii, de exemplu, pentru desfășurarea, cu regularitate, a unor activități ce nu depășesc, în medie, 3 ore pe zi, în raport cu programul lunar de lucru.  Legislația muncii actuală nu mai prevede această excepție de la regula conform căreia munca se poate presta doar în baza unui contract individual de muncă. Astfel, conform actualei legislații a muncii exista posibilitatea încheierii contractelor individuale de muncă cu timp parțial, indiferent de durata activității prestate.

          O persoană fizică poate încheia și alte tipuri de contracte, cum ar fi contractul de prestări servicii sau contractul de cesiune de drepturi de autor, atât timp cât închierea acestor tipuri de contracte nu disimuleaza, de fapt, un raport de muncă. 

Astfel, persoanele fizice ar putea încheia, în calitate de prestatori, contracte de prestări servicii conform normelor dreptului comun (Codul civil) pentru activități ce au un caracter ocazional și care exclud subordonarea prestatorului față de beneficiarul serviciilor. De exemplu, art. 10 alin. (3) din Legea contabilitatii nr. 82/1991 prevede ca activitatea de contabilitate poate fi organizată și condusă pe baza de contracte de prestări servicii încheiate cu contabili autorizati, persoane fizice.

Convenția civilă este un contract civil care nu se supune prevederilor Codului Muncii, ci prevederilor Codului Civil. Aceasta se încheie de regulă cu persoane fizice autorizate, dar poate fi încheiată și cu persoane fizice pentru un proiect punctual care are un caracter ocazional și, cel mai important, care nu presupune o relație de subordonare (de dependență) între beneficiarul activității și prestatorul de servicii.

 

Munca dependentă versus munca independentă - 2

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

 

2. Munca independentă

 

Munca independentă poate fi prestată, în temeiul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de persoanele fizice autorizate, de către întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, de persoanele fizice autorizate, întreprinzători persoane fizice titulari ai întreprinderii individuale, membrii familiilor care constituie întreprinderile familiale, precum și de persoanele fizice care exercită profesii liberale, completată prin Legea nr. 4/2014.

Profesia liberală este o ocupație intelectuală, reglementată prin legislație specifică, exercitată de o persoană pe cont propriu, fără a fi angajată undeva (liber-profesionist) care face parte, în mod obligatoriu, dintr-un ordin profesional :

  • Asociația Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România
  • Asociația Națională a Evaluatorilor din România (ANEVAR)
  • Camera Auditorilor Financiari din România
  • Clubul Român de Presă
  • Colegiul Farmaciștilor din România
  • Colegiul Medicilor din România
  • Colegiul Medicilor Veterinari din România
  • Colegiul Psihologilor din România
  • Colegiul Asistenților Sociali din România
  • Consiliul de Mediere
  • Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR)
  • Corpul Experților Tehnici din România (CETR)
  • Ordinul Arhitecților din România
  • Ordinul Geodezilor din România
  • Uniunea Națională a Barourilor din România
  • Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești din România
  • Uniunea Națională a Notarilor Publici din România
  • Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România

și această listă poate continua ....

Unele profesii se pot presta atât independent, cât și pe bază de contract individual de muncă.