Pentru că a trecut agitația de după apariției OUG 53/2017 privind modificarea și completarea Codului Muncii, și se apropie data de 7 septembrie – data la care actul normativ intră complet în vigoare - m-am gandit că nu ar fi rău să vă aduc aminte câteva din prevederile ei .... o analiză la rece ... de fapt nu chiar la rece, pentru că te apucă căldurile când vezi ce scrie pe acolo .
Pentru început ordonanța definește ce înseamnă munca nedeclarată, fosta muncă fără forme legale, cunoscută sub numele de ”muncă la negru”, acesta fiind un lucru bun ... așa știi ce nu ai voie să faci.
Astfel, munca nedeclarată reprezintă:
- primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii;
- primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii;
- primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
- primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial."
Vă rog să aveți în vedere și prevederile HG 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor legate de transmiterea registrului în baza de date națională, și anume termenele de transmitere a registrului.
Codul Muncii precizează că contractul individual de muncă cu timp parţial trebuie să cuprindă, în afara elementelor generale prevăzute la art. 17, și următoarele:
- durata muncii şi repartizarea programului de lucru;
- condiţiile în care se poate modifica programul de lucru;
- interdicţia de a efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor acestora.
În situaţia în care într-un contract individual de muncă cu timp parţial nu sunt precizate elementele prevăzute anterior, el se consideră a fi încheiat pentru normă întreagă. Asta însemnând și reconsiderarea din punct de vedere fiscal ....
Noile sancțiuni pentru munca nedeclarată sunt
- primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
- primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
- primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
- primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată;".
Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din amenda prevăzută mai sus, inspectorul de muncă făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal, ceea ce reprezintă minimul vechii sancțiuni pentru munca fără forme legale.
Partea urâtă abia acum urmează în cazul în care ești depistat că folosești muncă nedeclarată.
În cazul constatării utilizării muncii nedeclarate, inspectorul de muncă dispune, ca sancţiune complementară, sistarea activităţii locului de muncă organizat, supus controlului, conform procedurii de sistare, ce urmează a fi elaborată de Inspecţia Muncii, aprobată prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Angajatorul va putea relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenţionale aplicate şi după ce demonstrează că a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii: prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă şi constituirea şi plata contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată.
Urât, nu ?
E bine de reamintit și faptul că dacă o persoană prestează o activitate fără încheierea unui contract individual de muncă, aceasta poate fi sancționată cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei
De reținut și faptul că primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
O altă noutate introdusă de OUG 53/2017 o reprezintă obligația păstrării la locul de muncă a unei copii a contractului individual de muncă pentru salariaţii care prestează activitate în acel loc.
La acest aspect trebuie avut în vedere că această obligație este a firmei și nu a angajatului, deci nu ar strica – dacă ești angajator – să te asiguri că respecți și această prevedere. Nu de alta dar încălcarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de 10.000 lei.
Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute art 17 din Codul Muncii – conținutul contractului individual de muncă - în timpul executării acestuia impune încheierea unui act adiţional la contract, anterior producerii modificării, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil.
Până acum Codul Muncii impunea încheierea actului adiţional la contract, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariţiei modificării, ceea ce ar fi putut permis încheierea unor acte ulterior datei negocierii.
Din nou, acest aspect trebuie corelat și cu prevederile HG 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor legate de transmiterea registrului în baza de date națională.
Încă o noutate introdusă de OUG 53/2017 o reprezintă obligaţia de a ţine la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit al programului de lucru, şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru.
Redacția avocatnet.ro a cerut un punct de vedere oficial din partea Inspecției Muncii referitor la aceste evidențe detaliate ale timpului de lucru.
"Legiuitorul nu a stabilit sub ce formă trebuie ținută evidența timpului de muncă. Astfel, angajatorii au obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, într-o formă din care să reiasă timpul real de muncă prestat de fiecare salariat", a precizat Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat al Inspecției Muncii [...] ( sursa : https://www.avocatnet.ro/articol_46326/Cum-se-%C8%9Bine-eviden%C8%9Ba-orelor-de-lucru-prestate-de-salaria%C8%9Bi-Iat%C4%83-r%C4%83spunsul-Inspec%C8%9Biei-Muncii.html )
Angajatorul poate să se folosească de una sau mai multe din următoarele variante : condică de prezență, pontaj manual/automat și/sau foaie colectivă de prezență în funcție de modul de organizare internă utilizată fiind atributul exclusiv al acestuia. De regulă, fișa de pontaj se face în baza condicii de prezență sau oricărui alt înscris care atestă prezența salariaților la locul de muncă.
Fișa de pontaj este documentul care atestă numărul orelor de muncă realizate de personal într-o lună de zile și în baza căruia se fac operările în statul de plată.
Pentru a evita unele neplăceri ulterioare nu ar fi rău – din punctul meu de vedere – să fie formalizată numirea persoanei/persoanelor care țin această evidență.
Încălcarea de către angajator a acestei obligaţii se sancționează cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei.
O zi buna sa aveti
